luni, 19 septembrie 2016

Toamna nu-i ..ca vara!...


     Toamna nu-i ca vara,dar cum de la un timp toate parcă au luat-o anapoda,am început să mă îndoiesc de orice adevăr care ar trebui să fie adevăr.Dis de dimineață m-am trezit într-o orchestratie a naturii dezlănțuită prin fulgere ce spintecau cerul și tunete răzlețe care păreau că vor să bombardeze orașul care moțăia încă prin împărăția viselor.Ploaia a început să răpăie întregind firesc notele muzicale de pe portativul solfegiului nevăzut dar simțit cu atât de multă plăcere prin aerul rarefiat ce pătrunde prin fereastra larg deschisă.Zici că suntem în plină vară.
       Până și trandafirul care părea că s-a dus în lumea tăcerii a înflorit a doua oară legănându-și cele câteva flori sub dușul rece al ploii repezi.Mi-a  trecut scurt prin cap,”nimic nu e ce pare a fi”,o expreise celebră pe care mi-o spun ca pe o mantră ori de câte ori nu-mi pot explica diferite fenomene fie ale naturii reale fie ale celei umane .
        Nu mai era chip să mai dorm,așa că buimăcită de ora matinală la care a trebuit să mă trezesc instant,mi-am adunat gândurile și evident mă chinuiam să-mi amintesc visul din noapte care a zburat cu primul tunet ce a invadat locația în care mă aflu.Am renunțat și la acest exercițiu de memorie matinal și mi-am amintit că din puținele prietene rămase iată că mai pleacă una.În câteva zile va părăsi orașul(nu se știe încă dacă definitiv sau provizoriu) și firesc ne-am dat întâlnire la o cafea ptr.a dezbate  hotărâra ce a luat-o.Ea totdeauna a mizat pe sfatul meu dar niciodată nu l-a urmat.Știu că va face numai ce-i dictează starea emoțională ,ca  orice om vulnerabil de altfel.
           Nu am nici eu viața aranjată cum mi-aș fi dorit nici ea nu se poate lăuda cu așa ceva deși ea chiar a luptat împotriva curentului mai mult decât mine,dar din păcate a eșuat lamentabil,posibil totuși ca această schimbare de macaz să o ducă spre împlinirea visului său de taină.Deși mă îndoiesc ptr.că deseori mai târziu,poate fi prea târziu.Dar cum să gestionăm acest aspect,cum să schimbăm noi traiectoria timpului și speranța că suntem nemuritori când orice am face, copilăria tinerețea  bătrânețea și moartea  sunt asemeni anotimpurilor care succed una alteia pe acest pământ neținând cont de voința oamenilor.
   Bună teoria lansată ,”acceptă-ți condiția”.
        Dar asta presupune o reușită doar în cazul în care și destinul este binevoitor cu tine.Singurătatea de care fugim cu toții și care ar trebui să fie un aliat plăcut al fiecăruia dintre noi ținând cont de ideea că fiecare se naște și moare singur,devine o penitență greu de dus dar și periculoasă ptr.că din dorința de a nu fi singur faci alegeri care te pot duce spre prăpastie. Acesta este motivul principal pe care-l vom discuta la întâlnire,poate ultima pe lumea asta.Sper să-i fie bine.
    Și poate să-mi demonstreze și mie, că lupta ei zadarnică de zeci de ani în a-și găsi liniștea și lipsa grijei zilei de mâine nu a fost în zadar.
  Bine măcar că speranța moare odată cu noi...dixit!
          
              

mesaj

toate articolele postate sunt inspiraţie şi creaţie proprie.. de aceea e bine să nu plagiaţi şi ,dacă totuşi o faceţi,adăugaţi vă rog o trimitere la sursă..nu am să invoc drepturile de autor,deoarece eu cred în justiţia divină şi nu în cea umană:).. imaginile însă sunt luate de pe net,iar cele cu drepturi de autor au înscrise pe ele situl respectiv..pe această cale mulţumesc mult tuturor creatorilor acestora..
-

Totalul afișărilor de pagină

Image du Blog joliscoeurs.centerblog.net
Source : joliscoeurs.centerblog.net sur centerblog.